MARTEA SEACA

A doua zi din Săptămâna Patimilor, împleteşte tradiţia creştină cu credinţele precreştine. Oamenii se pregătesc de sărbătoarea marii Învieri, atât în biserici cât şi în gospodării.

În această zi, în bisericile ortodoxe din toată ţara se citesc parabolele celor zece fecioare.

Cele cinci fecioare înţelepte sunt personificarea tuturor oamenilor care, ascultând cuvântul lui Dumnezeu, se îngrijesc de lumina cea sufletească (candela). Această lumină sufletească nu se poate aprinde decât prin faptele milostivirii (untedelemnul), prin dragostea faţă de aproapele nostru.

Cele cinci fecioare nebune reprezintă sufletele care au dat uitării faptele iubirii de Dumnezeu şi de oameni.

Pilda talanţilor este în legătură directă cu pilda celor zece fecioare şi ne arată cât de importantă este înmulţirea darurilor noastre prin faptele cele bune puse în slujba bucuriei aproapelui nostru.

Conform credinţelor populare precreştine, marţea seacă este zi nelucrătoare. Se spune că dacă se munceşte în această zi, nu se mai fac grâne.

Centrându-se pe termenul generic al săptămânii – a seca, secare, secat –, ziua este caracterizată de practici magice ambivalente, ce utilizează atât magia negativă (interdicţii pentru a nu stârni golul, secul, nenorocul), cât şi cea pozitivă (scăldatul ritual, pentru a seca bolile).

sursa:www.evz.ro

A murit Monica Lovinescu, doamna constiintei noastre.

Chiar dacă ştiam că e suferindă şi chiar dacă, din discreţia suferinţei nu mai ieşea în public, speram că pentru doamna Lovinescu nu există sfîrşit.

Monica Lovinescu face parte din conştiinţa noastră. E unul dintre acei oameni despre care nu poţi vorbi la trecut: pe cei din generaţia mea ne-a ajutat să ne formăm. Pentru mulţi alţii, Monica Lovinescu a fost unul dintre puţinele repere sigure, în momentele dificile.

Nu şi-a pierdut încrederea în valorile democraţiei în perioada totalitarismului. Nu şi-a pierdut încrederea în forţa românilor de a-şi regăsi destinul firesc. S-a luptat folosind o singură armă, cuvîntul.
De la microfonul Europei Libere, Monica Lovinescu şi soţul său Virgil Iernuca au fost mai puternici decît tot uriaşul aparat de propagandă al regimului comunist. Nu s-a temut de ticăloşii care au încercat să-i închidă gura nici după ce a fost agresată fizic, într-o josnică încercare de a-i învinge trupul. În Parisul exilului a trăit urmărită fără întrerupere de vinovăţia că mama sa a plătit cu viaţa preţul libertăţii ei. A renunţat la o posibilă carieră de scriitoare de limbă franceză, limba pe care o ştia perfect, pentru a se întoarce cu gîndul şi cuvântul în ţară. În perioada în care o mare parte a intelectualităţii franceze se lăsa păcălită de propaganda stalinistă, Monica Lovinescu a descoperit că şi în libertatea Parisului trebuia să lupte împotriva cenzurii: a tăcerii şi a neîncrederii. A refuzat să se alăture vreuneia dintre grupările de români care se luptau ridicol pentru putere în exil, fiindcă nu era capabilă de jocuri mici. A primit cu nostalgică seninătate trădările şi nerecunoştinţa unora dintre cei pe care i-a ajutat în exil. Despre un scriitor care i-a răsplătit sprijinul necondiţionat forfecînd-o nedrept şi fără scrupule, doamna Lovinescu s-a mulţumit să spună doar că regretă că l-a cunoscut, fără să retragă nici unul dintre cuvintele elogioase pe care le-a rostit despre el.

Cu aceeaşi demnitate cu care a acceptat după 1989 închiderea biroului de la Paris al Europei Libere şi cu aceeaşi discreţie cu care a primit moartea lui Virgil Ierunca, Monica Lovinescu s-a retras în ultimii doi ani în singurătatea suferinţei. Credea şi uneori spunea că nimeni nu e de neînlocuit, fiindcă nici o clipă nu şi-a pierdut încrederea în continuitatea demnităţii, a curajului şi a generozităţii românilor. Chiar dacă nu mai e, Monica Lovinescu, doamna de neînlocuit a conştiinţei noastre, rămâne pentru mine şi probabil că pentru toţi cei care au avut fericirea s-o cunoască, undeva în preajmă, cu zâmbetul său uşor ironic şi cu privirea ei caldă, dar care ştia să şi fulgere.


O voce marcanta a Europei Libere

Figură emblematică a radioului Europa Liberă, unde a realizat emisiunile "Actualitatea culturală românească" şi "Teze şi antiteze la Paris", Monica Lovinescu a fost percepută drept una dintre cele mai importante voci anticomuniste. Născută pe 19 noiembrie 1923, la Bucureşti, Monica Lovinescu s-a refugiat în Franţa, în 1947, unde a cerut azil politic.

Dumnezeu sa o odihneasca!

Astazi incepe Saptamana Patimilor

Pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici, astăzi începe Săptămâna Mare. Aceasta este ultima săptămână din postul Paştelui şi are menirea de a-i pregăti pe credincioşi pentru Înviere.
Este săptămâna în care au loc cele mai importante evenimente din istoria mântuirii, începând cu ultimele învăţături trimise de Hristos ucenicilor Săi şi sfârşind prin Jertfa de pe cruce, punct culminant al întregii activităţi a Mântuitorului: iertarea păcatelor omenirii.

Luni. Primele trei zile ale Săptămânii Patimilor (sau Săptămânii Mari) ne amintesc de ultimele sfaturi lăsate de Hristos ucenicilor Săi. Acestea sunt învăţăturile amintite în slujba Ceasurilor. Slujbele Utreniei (numită denie) săvârşită în serile Duminicii Floriilor şi a zilelor de luni şi marţi din Săptămâna Patimilor sunt grupate în jurul temei Mirelui, inspirate din Pilda celor zece fecioare care cheamă la pregătirea pentru A Doua Venire a lui Hristos, căci „în mijlocul nopţii vine furul“.

Marţi. Se face pomenirea celor zece fecioare din Sfânta Evanghelie.

Miercurea Mare. Se săvârşeşte Taina Sfântului Maslu, în amintirea ungerii lui Hristos cu mir, în Betania. La sfârşitul slujbei, preotul îi unge pe credincioşi cu Sfântul Mir. Tot în această zi se pomeneşte vinderea lui Iisus de către Iuda.

Joia Mare. Acest moment aminteşte de prezenţa lui Hristos pe pământ la momentul Cinei celei de Taină. În unele locuri se face Slujba spălării picioarelor, amintind de gestul lui Hristos care a spălat picioarele ucenicilor, după Cină. Seara se face Utrenia pentru Vinerea Patimilor, cu Denia celor 12 Evanghelii.

Vinerea Mare. Începe cu citirea Ceasurilor împărăteşti, în timpul căreia se face amintirea coborârii trupului Mântuitorului de pe Cruce. Preotul este cel care împlineş te coborârea de pe Cruce: el ia trupul Mântuitorului, simbolizat de Sfântul Epitaf (pânza pe care este pictată sau brodată imaginea lui Hristos) şi îl aşază în mijlocul bisericii pe o masă care închipuie Mormântul Mântuitorului. În timpul slujbei de seară, numită a Prohodului Domnului (sau a Plângerii la mormânt), preotul ia Sf. Epitaf, ducându-l, în procesiune, în jurul bisericii înainte de a-l aşeza în Altar, pe Sfânta Masă (unde urmează să rămână până în miercurea din ajunul Înălţării Domnului). Procesiunea, urmată de credincioş ii care poartă în mâini lumânări aprinse, simbolizează coborârea lui Hristos la Iad.

Sâmbăta Mare. Se slujesc Vecernia şi Sfânta Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, cu citiri din Psalmi şi binecuvântările Învierii, care amintesc de coborârea Mântuitorului la Iad, semnificând „Prima înviere“ a lui Adam şi biruinţa asupra morţii.

sursa:Florian Bichir-www.evz.ro

Maine, de Florii, impodobim icoanele si usile caselor cu salcie

Creştinii ortodocşi celebrează mâine, cu o săptămână înainte de Paşte, Intrarea Domnului în Ierusalim sau Duminica Floriilor, zi care deschide ciclul Sărbătorilor Pascale.

Floriile amintesc de intrarea triumfală în Ierusalim, când Mântuitorul a acceptat, pentru singura dată în viaţa Sa pământească, să fie aclamat ca împărat. Călare pe un asin, „împăratul smerit“ a fost întâmpinat de mulţime cu ramuri de finic şi de măslin şi cu urarea „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!“.

În această zi de sărbătoare, numită şi Duminica Stâlpilor, în biserici se sfinţesc, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, care se împart apoi creştinilor.

Astăzi, în ajunul praznicului Floriilor, se organizează pelerinaje în Capitală, în judeţele Ilfov şi Prahova şi în oraşe din zona Moldovei. În Bucureşti, pelerinajul va începe la Mănăstirea „Radu Vodă“ (la ora 17.00), va trece pe la Sfântul Spiridon nou, Biserica „Sfânta Ecaterina“, paraclisul Facultăţii de Teologie ortodoxă a Universităţii Bucureşti şi se va încheia la Catedrala patriarhală.

Mâine, în ziua de Florii, cei care ţin post au dezlegare la peşte.

Pe de altă parte, 1.385.718 români îşi sărbătoresc onomastica. Majoritatea sărbătoriţilor sunt femei (762.627), pe primele locuri în „top“ situându-se cele care poartă prenumele Viorica, Florentina, Florica, Florina, Camelia şi Margareta, urmate de Violeta, Delia, Lăcră- mioara, Crina sau Narcisa.

De luni, începe Săptămâna Patimilor, urmând ca duminică, 27 aprilie, să fie sărbătorită Învierea Domnului.

sursa:www.evz.ro

FLORIILE - Inceputul sarbatorilor Pascale

Florile isi vor pierde mirosul, din cauza poluarii

Bujorii de primavara nu vor mai mirosi atat de frumos, din cauza nivelului ridicat al poluarii, a aratat un studiu al profesorilor de la Universitatea din Virginia, anunta livescience.com. Ei au realizat si un model matematic, prin care se explica modalitatea in care mirosul este raspandit in atmosfera.
Astfel, spun cercetatorii, moleculele aromelor florilor sunt distruse atunci cand vin in contact cu ozonul. Atunci, in loc sa fie raspandite, ele sunt distruse si practic mirosul unei flori devine inexistent.
Ei sunt de parere ca, in prezent, nivelul de poluare este atat de mare incat, mirosul florilor nu mai circula in atmosfera decat 200 sau 300 de metri, in loc de 1000 sau 1200, cum ar fi normal.
Astfel si albinele vor fi in pericol, daca mirosul florilor se va raspandi din ce in ce mai greu. Aceeasi cercetatori au aratat in alte randuri, cum albinele pleaca din zonele intens poluate catre altele cu un aer mai curat, mai scrie livescience.com.

Zidul Plangerii se sfarama

O parte din pietrele din Zidul Plangerii au inceput sa se sfarame, anunta portalul Middle East Online. Acesta este cel mai important loc sacru al iudaismului, ultimul vestigiu al celui de-al doilea Templu, distrus de romani in anul 70. Desi restaurarea lui ar trebui urgentata, in conditiile in care aici vin sa se roage anual circa sase milioane de vizitatori, reparatia provoaca deja controverse. Potrivit unor numeroase interpretari ale legii iudaice, este interzis sa deplasezi, sa inlocuiesti sau sa repari pietrele din Zidul Plangerii.In mod paradoxal, pietrele originale, zidite in urma cu 20 de secole, au rezistat in timp, in schimb, cele mai recente, plasate in partea de sus a zidului, dau semne grave de uzura. Lucrarile de refacere a zidului ar trebui sa inceapa dupa Pessah (Pastele evreiesc), sarbatorit incepand de vineri, si vor dura intrega vara. Controversele iscate de aceasta renovare complica insa lucrurile. Marele rabin sefard Shlomo Amar a decretat, in trecut, ca lucrarile de reparare nu pot fi efectuate decat de evrei care s-au purificat intr-o baie rituala, la lumina zilei.Zidul Plangerii este ultimul vestigiu al Templului evreiesc al lui Irod si, totodata, este cea mai sensibila zona a Ierusalimului, sfanta atat pentru evrei, cat si pentru musulmani. Zidul a fost ridicat in 37 i.Hr, cand regele Irod a decis sa mareasca cel de-al doilea Templu, aflat in centrul vietii spirituale evreiesti din epoca. Este situat la nivelul inferior al Esplanadei Moscheilor, al treilea loc sfant al Islamului, dupa Mecca si Medina. Mare parte din zidul lung de 488 de metri este in subteran si se intinde in orasul vechi.

sursa:www.ziua.ro