Iisus a zis: „Şi nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer. Şi după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Căci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască, prin El, lumea.“ (Ioan 3, 13-17)
***
Există un obicei la unii fraţi creştini ca la începutul anului calendaristic să-şi pună o dorinţă. Unele dorinţe sunt irealizabile, altele sunt uitate. Poate unele se împlinesc. La fel, sunt fraţi care la începutul fiecărui post îşi pun în gând să realizeze ceva bun pentru sufletul lor. Unii doresc să postească mai mult, alţii să meargă mai des la biserică. Însă nu trebuie uitat principiul continuităţii. Dacă faci lucrurile acestea în salturi, şi viaţa va fi asemenea unui săritor cu prăjina: se înalţă repede şi la fel de repede ajunge de unde a plecat. Viaţa duhovnicească trebuie să aibă continuitate şi să dai dovadă de perseverenţă. Nu devenim postitori doar la Paşti sau mai darnici doar la Crăciun. Când am învăţat să mergem am făcut acest lucru pas cu pas. La fel este şi în viaţa duhovnicească. Trebuie să adaugi bine, binelui. Astfel ajungi să ai viaţa veşnică în Iisus Hristos.
pr. Dumitru PĂDURARU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu